Cancerul nu inseana condamnare la moarte

Cancerul gastric

Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeste cancer sau neoplasm gastric. Acesta este o afectiune maligna, in care celulele neoplazice apar initial la nivelul mucoasei gastrice si apoi se extind dincolo de peretele stomacului in tesuturile invecinate. Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul, reprezentand aproximativ 95% din totalul cancerelor gastrice.

Incidenta

• Regiunea geografica. Pe plan mondial, incidenta difera mult de la o tara la alta. Majoritatea tarilor in care se inregistreaza un numar crescut de cazuri de cancer gastric se gasesc, cu mici exceptii, in regiunea Asia Pacific si nordul Europei (Chile, Japonia, China, Finlanda, Ungaria si altele). In tara noastra, cancerul gastric reprezinta cea mai frecventa forma de tumora maligna a tractului digestiv, incidenta sa prezentand insa mari variatii geografice, fiind cel mai frecvent intalnita in Banat. In fiecare an, in Romania sunt depistate in jur de 3.000 de cazuri noi de cancer gastric, cele mai multe dintre ele in stadii avansate.
• Varsta. Desi numarul cazurilor aparute la tineri a crescut in ultimul timp, incidenta maxima a cancerului gastric este dupa varsta de 60 de ani, sub 45 de ani aparitia sa fiind destul de rara. Trebuie totusi sa precizam ca formele de cancer gastric intalnite la tineri pot fi mai agresive.
• Sexul. Afectiunea survine  mai frecvent la barbati decat la femei, raportul fiind de 2:1
• Rasa. Studiile epidemiologice efectuate in Statele Unite au aratat o incidenta mare la indivizii ce apartin populatiilor din insulele Pacificului, dupa care urmeaza descrescator: populatia de origine africana, hispanici, populatia alba, amerindienii si la final eschimosii.

Factorii de risc implicati in aparitia  cancerul gastric sunt numerosi: dieta, infectia cu Helicobacter pylori, fumatul,  gastrita atrofica, ulcerul, anemia pernicioasa, interventiile chirurgicala la nivelul stomacului, expunerea la radiatii si terenul genetic. Aparitia cancerului gastric este de multe ori multifactoriala combinand predispozitia, care este mostenita si factorii de mediu.

Prin notiunea de risc se intelege o probabilitate mai mare decat media de a dezvolta acest tip de cancer. In prezent  factorii de risc sunt considerati a fi adevarate cauze datorita corelatiei semnificative care s-a dovedit a fi intre ei si declansarea bolii. Majoritatea factorilor favorizanti actioneaza asupra stomacului prin intermediul a doua mecanisme: afectarea pH-ului gastric si inflamatia mucoasei.

• Infectia cu Helicobacter pylori, este cel mai important factor de risc recunoscut la ora actuala. Helicobacter pylori, reprezinta o bacterie implicata si in producerea gastritei si a ulcerului, ce poate coloniza mucoasa stomacului. Interesant este ca desi aceasta este foarte des intalnita (aproape 50% din populatie) numai 5 % dintre cei infectati vor face cancer gastric. Explicatia consta in faptul ca este necesar si de un anumit teren individual ce accentueaza inflamatia mucuoasei si modificarea pH-ului. Studiile au demonstrat prezenta anticorpilor anti - HP in serul bolnavilor cu cancer gastric ceea ce sustine rolul acestei bacterii.
• Dieta - consumul excesiv de alimente cu continut crescut in sare (muraturi, mezeluri), preparate din peste sau carne conservate prin afumare, precum si o dieta saraca in legume si fructe. Este dovedit faptul ca o alimentatie bazata pe vegetale si bogata in vitamina C scade semnificativ riscul de aparitie al cancerului gastric.
• Fumatul este asociat cu aparitia cancerului gastric atat ca numar de tigari fumate cat si ca durata. Studiile arata o crestere a  riscului de pana la 1,5 - 1,6 ori.
• Factori genetici - rolul acestora este sugerat de incidenta crescuta a bolii la mai multi membrii ai aceleiassi familii. Aproximativ 10% din cancerele gastrice pot fi explicate prin cause genetice.
• Locul de munca cu expunere la azbest, nichel, praf de carbune.
• Anemia pernicioasa, data de deficitul vitaminei B12 in organism, se asociaza cu gastrita atrofica si cu modificari ale pH-ului.
• Interventiile chirurgicale la nivelul stomacului, pot modifica pH-ul gastric si conduc la aparitia cancerului gastric

Diagnosticul cancerului gastric este greu de realizat intr-un stadiu precoce, deoarece 80% dintre pacienti nu prezinta niciun fel de simptome la debutul bolii.

Cand simptomele apar, ele sunt atat de vagi, incat sunt fie ignorate, fie confundate cu simptomele altor afectiuni.

Semnele predictive ale cancerului gastric pot fi:

• discomfort gastric sau abdominal, care se accentueaza dupa alimentatie si nu cedeaza la medicamente antiulceroase
• indigestie si senzatie de arsura la nivelul stomacului
• respiratie urat mirositoare (halena)
• inghitire dificila a alimentelor
• lipsa poftei de mancare, senzatie de satietate instalata rapid, urmata de balonare
• scaderea in greutate, ameteli, anemie, oboseala
• greturi, uneori chiar si varsaturi
• constipatie sau diaree.

Investigatiile care se fac in astfel de situatii sunt:

• Radiografia baritata
• Endoscopia
• Recoltarea de sange pentru depistarea markerilor tumorali
• Tomografia Computerizata (CT) abdominala
• Radiografia toracica
• Ecoendoscopia
• Ultrasonografia endoscopica

Tratamentul este adaptat in functie de pacient, stadiul, tipul, locatia si extinderea malignitatii. Cancerul gastric este dificil de tratat daca nu este identificat timpuriu (inainte sa se extinda). Din  pacate deoarece cancerul timpuriu nu prezinta foarte multe simptome boala este deja avansata cand se pune diagnosticul. Principalele tipuri de interventii pot include:

• Interventia chirurgicala – este cea mai des folosita interventie, chirurgul extirpand o parte sau intreg stomacul. Potential curativ este prezent la mai putin de 40% din pacienti. In caz de metastazare a bolii, efectul este mai mult unul paliativ.
• Chimioterapia – nu exista inca un standard international aprobat. Se foloseste  oportunitatea  chimioterapiei chiar inainte de operatie cu scopul de a micsora tumora  sau dupa operatie ca terapie adjuvanta pentru a distruge celulele cancerose ramase.
• Radioterapia – Radioterapia este un tratament antineoplazic care foloseste radiatii X de energie inalta sau alte tipuri de radiatii, capabile sa distruga celulele maligne.
  Exista doua tipuri de radioterapie:
  
  • radioterapia externa: foloseste un aparat care trimite radiatii catre zona afectata
  • radioterapia interna: care foloseste substante radioactive injectate direct la nivelul tumorii prin ace, tuburi sau catetere.
  Modalitatea prin care este realizata radioterapia depinde de tipul si stadiul procesului tumoral. In general folosita in combinatie cu chirurgia si chemioterapia  sau folosita impreuna cu chemioterapia cand pacientul nu poate  fi operat chirurgical. Radioterapia poate avea si un scop paliativ pentru a reduce  durerea  in cazurile de boala incurabila.

Pentru detalii suplimentare legate de aceasta boala, va rugam sa contactati medicul specialist.